Gestul nostru cel mai des folosit în activitățile zilnice este cel al pornirii și opririi unui aparat. Ce înțelegem prin situația de ”deconectare”? În afară de faptul, că pornim și oprim zilnic diferite aparate technice, se poate oare vorbi despre o situație de deconectare atunci, când în locul unei obișnuite ne confruntăm cu o situație de transcendență? Întrebarea este complexă. Oare piknolepsia, levitația sau alte stări transcendentale sunt conectate sau deconectate? Atunci când apăsăm butonul de oprire, aparent întrerupem funcționarea unui aparat pentru un timp. Dar oare deconectarea înseamnă începutul sau sfârșitul unei activități? Între cele două stări active este una pasivă, sau și deconectarea poate fi o stare activă? Expoziția DECONECTAT caută răspunsuri pentru astfel de întrebări în contextul artei-media și cu mijloacele sale specifice. – József Bartha
Adjectivul ”deconectat” se referă în primul rând la o situație care ne scoate din automatisme. Un fel de ”piedică” conceptuală ce deraiează gândurile și percepția noastră din făgașul obișnuit și stimulează adoptarea unor noi căi de relaționare cu mediul înconjurător. ”Deconectarea” se poate referi la starea de repaus a aparatelor technice sau la intervalul dintre două funcționari. Interpretarea se poate fi simbolică, însemnând utilizarea instrumentelor technice în moduri diferite de cele obișnuite sau transferarea caracteristicilor lor în alte medii. Sau poate fi o simplă meditație asupra conviețurii noastre cu aparatele technice. – Judit Angel